duminică, 2 august 2009

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa - sau despre tradiţie şi ecologie



Probabil puţină lume a auzit de Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. Acest lucru e de înţeles având în vedere faptul că puţine persoane au avut ocazia să înveţe la şcoală despre el - parcul a fost înfiinţat relativ recent, prin 2004, şi ocupă doar 4186 ha, fiind astfel cel mai mic din România.

Pe de altă parte, tot mai multor oameni le devine evident faptul ca societatea noastră supertehnologizată, secularizată, consumistă şi alienantă este - în ciuda "negaţioniştilor" de orice fel - cea care a dus direct şi indirect la distrugerea mediului înconjurător şi la distorsionarea viziunii noastre despre lume, la "denaturarea" relaţiilor noastre cu celelalte specii de pe Terra.

Deşi unii dintre noi conştientizăm mai mult sau mai puţin acest lucru, totuşi nu putem sau nu vrem să găsim o soluţie, ba chiar o posibilă alternativă.

Însă iată că alţii au găsit-o pentru noi - reîntoarcerea la tradiţii. Dar cum să facem această întoarcere? Prin ce căi? Se pot găsi soluţii universale, sau numai ideile aplicate local, "punctual" dau randament real? Tradiţiile pot oferi soluţii pentru absolut orice, sau ne putem inspira din ele, şi le putem adopta şi păstra numai în anumite segmente ale societăţii şi vieţii noastre sociale? Multe şi diverse ar fi întrebările cărora trebuie să le răspundă sociologii dar şi oamenii de ştiinţă din zona ştiinţelor naturale...

Ce legatură au toate acestea cu parcul mai sus menţionat? Are. Pentru că acest mic parc este un exemplu de "mariaj fericit" al ecologiei şi tradiţiei.

În perimetrul acestui parc administrat de Asociaţia Kogayon în parteneriat cu Romsilva coexistă numeroase elemente ale patrimoniului natural - habitate naturale, păduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei, situri mineralogice şi paleontologice, peşteri - dar şi obiective de interes spiritual şi cultural-istoric: mânăstiri, schituri, arhitectură ţărănească tradiţională precum şi obiceiuri locale. 

 
Chiar în acest moment, în localitatea Horezu are loc Seminarul internaţional cu tema "Rolul culturii şi al tradiţiilor locale în conservarea naturii. Studiu de caz – Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. Seminarul ce a început la data de 31 iulie, va dura pînă pe 4 august şi are drept iniţiatori: EGEA Europa (Societatea Europeana de Geografie pentru studenţi şi tineri geografi), ASG (Asociaţia Studenţilor Geografi din Bucureşti) şi Asociaţia Kogayon.

Seminarul se adresează în exclusivitate studenţilor şi tinerilor geografi sau din domenii conexe ale geografiei (ecologie, biologie, chimie, fizică, s.a.), atât din România cât şi din centre universitare europene.

Cei 41 de participanti (iniţial se dorea a fi 50) au ocazia de a explora şi cunoaşte frumuseţile locale, pe care dealtfel, ar trebui să le cunoaştem şi noi: trovanţii ("pietrele care cresc") de la Costeşti, ceramica de Horezu, moaştele sfinte din mânăstiri, etc.
*
Amănunte despre Parcul Naţional Buila-Vânturariţa se găsesc şi într-un interesant articol de pe pagina Societăţii Române de Radiodifuziune.

2 comentarii:

Salut prietene verde!

Eşti binevenit să comentezi despre cele verzi şi cele uscate din zona eco românească şi internaţională.

Lauda - câtă vreme nu e periere - dar şi critica - dacă nu vine să desfiinţeze - sunt binevenite.

Nu se va accepta însă poluarea cu spam şi intervenţiile necivilizate.

Mulţumim de înţelegere!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Comentarii pe Facebook